REAFLÁ, reáflu, vb. I. Tranz. (Rar) A afla din nou; a regăsi. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + afla.

REAFLÁ, reáflu, vb. I. Tranz. (Rar) A afla din nou; a regăsi. [Pr.: re-a-] – Re1- + afla.

reaflá (a ~) (rar) (re-a-fla) vb., ind. prez. 3 reáflă

reaflá vb. (sil. re-a-fla), ind. prez. 1 sg. reáflu, 3 sg. și pl. reáflă

REAFLÁ vb. a redescoperi, a regăsi. (A ~ un lucru pierdut.)

REAFLA vb. a redescoperi, a regăsi. (A ~ un lucru pierdut.)