READUCĂTÓR, readucătoare, s. n. Dispozitiv de restabilire totală sau parțială a condițiilor inițiale de funcționare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei mărimi la o valoare cuprinsă în intervalul de reglare pentru a se obține funcționarea stabilă a sistemului. [Pr.: re-a-] – Readuce + suf. -ător.