reactivitate definitie

9 definiții pentru reactivitate

REACTIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi reactiv; reacție la o excitație. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear. ♦ (Chim.) Capacitate a unui atom, a unei molecule sau a unui radical de a participa la o reacție chimică. ♦ (Med.) Proprietate a unui țesut de a reacționa la un stimul oarecare. [Pr.: re-ac-] – Din fr. réactivité.
REACTIVITÁTE s. f. Însușirea de a fi reactiv; reacție la o excitație. ♦ (Fiz.) Mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear. ♦ (Chim.) Capacitate a unui atom, a unei molecule sau a unui radical de a participa la o reacție chimică. ♦ (Med.) Proprietate a unui țesut de a reacționa la un stimul oarecare. [Pr.: re-ac-] – Din fr. réactivité.
REACTIVITÁTE s. f. Faptul de a fi reactiv; reacțiune la o excitație. Cafeina excită ușor inima, micșorînd reactivitatea negativă. DANIELOPOLU, F. N. II 65.
reactivitáte (re-ac-) s. f., g.-d. art. reactivitắții
reactivitáte s. f. (sil. re-ac-), g.-d. art. reactivității
REACTIVITÁTE s.f. 1. Însușirea de a fi reactiv; reacție la o excitație. 2. Mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear. ♦ Proprietate a unui organism de a reacționa. [Cf. fr. réactivité].
REACTIVITÁTE s. f. 1. însușirea de a fi reactiv; reacție la o excitație. 2. mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear. 3. capacitate a unei particule materiale de a participa la o reacție chimică. 4. capacitate a organismului de a reacționa la stimuli din mediul intern sau extern. (< fr. réactivité)
REACTIVITÁTE f. 1) Caracter reactiv. 2) Capacitate a elementelor chimice de a participa la o reacție. 3) med. Proprietate a unui organism de a reacționa la un stimul sau la excitanții mediului. ~ negativă. 4) Mărime care caracterizează funcționarea unui reactor nuclear. /<fr. réactivité
REACTIVITÁTE (< fr. {i}) s. f. 1. (FIZ.) Mărime ce caracterizează funcționarea unui reactor nuclear; are valoare nulă pentru regimul critic de funcționare, este pozitivă pentru regimul de intensificare a reacției de fisiune și negativă pentru regimul de încetinire a reacției. 2. (CHIM.) Capacitate a unui atom, a unei molecule sau al unui radical de a participa la o reacție chimică. 3. (BIOL.) Proprietate a unui organism de a răspunde într-un mod determinat la excitanții mediului. Particularitățile r. sunt determinate de caracterele ereditare și de cele dobândite în cursul dezvoltării individuale. R. patologică se caracterizează prin răspunsuri inadecvate, diferite cantitativ sau calitativ de cele normale (ex. hipersensibilitate, alergie, anafilaxie).

reactivitate dex

Intrare: reactivitate
reactivitate substantiv feminin
  • silabisire: re-ac-