REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. – Pref. re- + întrema.

REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile, a se înzdrăveni, a se însănătoși. – Re1- + întrema.

REÎNTREMÁ, reîntremez, vb. I. Refl. A se întrema din nou, a-și căpăta din nou sănătatea sau puterile.

!reîntremá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se reîntremeáză

reîntremá vb., ind. prez. 1 sg. reîntreméz, 3 sg. și pl. reîntremează

REÎNTREMÁ vb. a (se) reînsănătoși, a (se) reînzdrăveni. (S-a ~ după o boală.)

REÎNTREMA vb. a (se) reînsănătoși, a (se) reînzdrăveni. (S-a ~ după o boală.)