Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru rapsodia

RAPSODI├ü, rapsodiez, vb. I. Intranz. (Rar) A compune ╚Öi a recita poeme epice. [Pr.: -di-a] ÔÇô Din rapsodie.
RAPSOD├ŹE, rapsodii, s. f. 1. (├Än Grecia antic─â) Fragment dintr-un poem epic recitat de rapsozi; c├óntec epic. 2. Compozi╚Ťie muzical─â, de obicei de form─â liber─â, compus─â din motive ╚Öi fragmente variate, inspirate adesea din folclor. ÔÇô Din fr. rhapsodie.
RAPSODI├ü, rapsodiez, vb. I. Intranz. (Rar) A compune ╚Öi a recita poeme epice. [Pr.: -di-a] ÔÇô Din rapsodie.
RAPSOD├ŹE, rapsodii, s. f. 1. (├Än Grecia antic─â) Fragment dintr-un poem epic recitat de rapsozi; c├óntec epic. 2. Compozi╚Ťie muzical─â, de obicei de form─â liber─â, compus─â din motive ╚Öi fragmente variate, inspirate adesea din folclor. ÔÇô Din fr. rhapsodie.
RAPSODIÁ, rapsodiez, vb. I. Intranz. (Rar) A compune și a cînta poeme epice. Celor ce sînt achili și diomezi pe cîmpul de bătaie, se cade să le iertăm a fi și omeri, cînd încep a rapsodia pe lira Caliopei. ODOBESCU. S. III 48.
RAPSOD├ŹE, rapsodii, s. f. 1. Compozi╚Ťie literar─â sau (mai ales) fantezie muzical─â compus─â din motive variate, inspirate adesea din folclor. ┬źRapsodia I rom├«n─â┬╗ de George Enescu. Ôľş [Co╚Öbuc] a creat minunata sa rapsodie ┬źDoina┬╗. GHEREA, ST. CR. III 343. 2. (La grecii antici) Fragment dintr-o poem─â epic─â (mai ales din epopeile lui Homer) c├«ntat de rapsozi; c├«ntec epic.
rapsodi├í (a ~) (rar) (-di-a) vb., ind. prez. 3 rapsodi├íz─â, 1 pl. rapsodi├ęm (-di-em); conj. prez. 3 s─â rapsodi├ęze; ger. rapsodi├şnd (-di-ind)
rapsod├şe s. f., art. rapsod├şa, g.-d. art. rapsod├şei; pl. rapsod├şi, art. rapsod├şile
rapsodi├í vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. rapsodi├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. rapsodi├íz─â, 1 pl. rapsodi├ęm (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. rapsodi├ęze; ger. rapsodi├şnd (sil. -di-ind)
rapsod├şe s. f., art. rapsod├şa, g.-d. art. rapsod├şei; pl. rapsod├şi, art. rapsod├şile
RAPSODIÁ vb. I. intr. (Rar) A compune, a recita poeme epice. [Pron. -di-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, 4 -iem, ger. -iind. / cf. fr. rhapsodier].
RAPSOD├ŹE s.f. 1. Episod dintr-o scriere epic─â, recitat─â ╚Öi c├óntat─â public de rapsozi. ÔÖŽ Scriere liric─â ├«n versuri, fantezist─â ╚Öi sentimental─â, de un colorit pitoresc. ÔÖŽ Lucrare format─â din fragmente luate din diferite scrieri. 2. Pies─â instrumental─â scris─â pentru pian sau orchestr─â ├«ntr-o form─â liber─â, al c─ârei element de baz─â ├«l constituie c├óntecul popular. [Gen. -iei. / cf. fr. rhapsodie, it. rapsodia, lat., gr. rhapsodia].
RAPSODIÁ vb. intr. a compune și a recita poeme epice. (< fr. rapsodier)
RAPSOD├ŹE s. f. 1. (├«n Grecia antic─â) episod din poemele homerice, recitat ╚Öi c├óntat ├«n public de rapsozi. 2. scriere liric─â ├«n versuri, fantezist─â ╚Öi sentimental─â, de un colorit pitoresc. ÔŚŐ lucrare din fragmente luate din diferite scrieri. 3. pies─â instrumental─â scris─â pentru pian sau orchestr─â ├«ntr-o form─â liber─â, pe teme folclorice. (< fr. rapsodie)
A RAPSODI├ü ~├ęz 1. intranz. rar A interpreta rapsodii (adesea improvizate). 2. tranz. (improviza╚Ťii muzicale) A c├ónta sau a recita cu patos. /Din rapsodie
RAPSOD├ŹE ~i f. 1) Compozitie muzical─â instrumental─â, de form─â liber─â, care are la baz─â motive de inspira╚Ťie popular─â. 2) (├«n Grecia antic─â) Fragment dintr-un poem epic recitat de un rapsod; c├óntec epic. [G.-D. rapsodiei] /<fr. r[h]apsodie
rapsodie f. fragment de epopee, cântec izolat recitat de rapsod.
*rapsod├şe f. (vgr. rapsodia). Buc─â╚Ťile de poezi─ş pe care le c├«nta┼ş rapsozi─ş. Ast─âz─ş, lucrare muzical─â sa┼ş literar─â compus─â din buc─â╚Ť─ş diferite.
rapsodie (< fr. rhapsodie; engl. Rhapsody; germ. Rhapsodie), pies─â instrumental─â, ├«n general de virtuozitate* sau chiar concertant─â* specific─â perioadei de cristalizare a ╚Öcolilor muzicale na╚Ťionale (sec. 19 ÔÇô ├«nceputul sec. 20), constituit─â dintr-o succesiune de teme de provenien╚Ť─â popular─â. Preponderent monopartit─â, f─âr─â a avea o form─â fix─â (apropiat─â mai mult de fantezie*), r. se bazeaz─â pe alternan╚Ťa ╚Öi contrastul c├óntec*-dans*, pe cre╚Öterea progresiv─â a tonusului muzical ├«n planul mi╚Öc─ârii dinamicii*, orchestra╚Ťiei* ÔÇô dac─â este cazul, al acumul─ârii, uneori dezvolt─âtoare*, varia╚Ťionale* sau contrapunctice*, a elementelor tematice. Termenul r. ├«╚Öi are originea ├«n antic. gr. (ß┐ą╬▒¤łß┐│╬┤╬»╬▒), ├«n intonarea de c─âtre rapsozi* a unor fragmente din epopeile eroice, juxtapuse conform normelor tradi╚Ťionale existente. ├Än sec. 19, compozitorii ╚Öcolilor na╚Ťionale introduc ├«n muzica cult─â ÔÇô prin intermediul r. ÔÇô c├óntecele ╚Öi dansurile popoarelor c─ârora le apar╚Ťin sau ale altor popoare (Liszt: 19 r. ungare, R. spaniol─â, R. rom├ón─â pentru pian; Lalo: R. norvegian─â; Dvo┼Ö├ík: 3 r. slave op. 45; Ravel: R. spaniol─â; Enescu: 2 R. rom├óne pentru orch.; Bart├│k: R. pentru pian ╚Öi orchestr─â ╚Öi 2 R. pentru vl. ╚Öi pian; Rahmaninov: R. pe o tem─â de Paganini pentru pian ╚Öi orch.; Gershwin: Rhapsody in blue pentru pian ╚Öi orch.).
RAPSOD├ŹE (< fr., it.) s. f. 1. (├Än Grecia antic─â) C├ónt─âre╚Ť av├ónd ca tem─â un episod din poemele homerice. 2. Compozi╚Ťie muzical─â, de obicei instrumental─â, de form─â liber─â, alc─âtuit─â dintr-o succesiune de motive ╚Öi fragmente de melodii de inspira╚Ťie folcloric─â. R. celebre au fost compuse de T. Listz, M. Ravel, G. Gershwin, G. Enescu.

Rapsodia dex online | sinonim

Rapsodia definitie

Intrare: rapsodia
rapsodia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -di-a
Intrare: rapsodie
rapsodie substantiv feminin