Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

19 defini╚Ťii pentru raft

RAFT1, rafturi, s. n. Poli╚Ť─â fixat─â ├«ntr-un dulap, la o etajer─â, de-a lungul pere╚Ťilor unei camere etc. ÔÇô Din tc. raf, bg. raft.
RAFT2, rafturi, s. n. (├Änv.; mai ales la pl.) Harna╚Öament de lux. ÔÇô Din tc. raht.
RAFT1, rafturi, s. n. Poli╚Ť─â fixat─â ├«ntr-un dulap, la o etajer─â, de-a lungul pere╚Ťilor unei camere etc. ÔÇô Din tc. raf, bg. raft.
RAFT2, rafturi, s. n. (├Änv.; mai ales la pl.) Harna╚Öament de lux. ÔÇô Din tc. raht.
RAFT2, rafturi, s. n. (├Änvechit, mai ales la pl.) Harna╚Öament de lux. Hai, murgule, hai, Pe coast─â de plai. Ce la╚Öi tu drumul ╚ś-apuci colnicul? Ori zeaua te-apas─â, Ori ╚Öaua te-ndeas─â, Ori fr├«ul cu fluturi, Ori scumpele rafturi. ALECSANDRI, P. P. 63.
RAFT1, rafturi, s. n. Poli╚Ť─â a╚Öezat─â ├«ntr-un dulap sau fixat─â de-a lungul pere╚Ťilor unei camere (├«n special la magazine). ├Än cele mai multe rafturi se ├«n╚Öirau sticle de b─âuturi. DUMITRIU, P. F. 48. Dac─â ar fi fost un cetitor, ar fi avut acum ├«n rafturile bibliotecii prietinii cei mai devota╚Ťi. SADOVEANU, E. 43. Se vedea un perete ├«ntreg, ├«mbr─âcat cu rafturi de c─âr╚Ťi. C. PETRESCU, ├Ä. II 186.
raft s. n., pl. ráfturi
raft (poli╚Ť─â, harna╚Öament) s. n., pl. r├ífturi
RAFT s. poli╚Ť─â, (reg.) corlat─â. (~ la o etajer─â.)
raft (r├ífturi), s. n. ÔÇô Harna╚Öament, hamuri. Tc. raft < per. raht (╚śeineanu, II, 299), cf. ngr. ß┐ą╬Ȥç¤ä╬╣╬▒, sb. raht. ÔÇô Der. rahtivan (var. rar─â raftivan), s. m. (slujba╚Ö care se ├«ngrijea de rafturile cailor de la curte), din tc. rahtevan; ├«nr─âfturat, adj. (├«n╚Öeuat).
raft (r├ífturi), s. n. ÔÇô Poli╚Ť─â, etajer─â. ÔÇô Var. ├«nv. raf. Mr. araf─â. Tc. raf(t) (Tiktin), cf. ngr. ¤ü¤î¤ć╬╣, alb., bg. raft.
RAFT ~uri n. Poli╚Ť─â ├«ntr-un dulap sau de-a lungul unui perete. /<ucr. raf(t)
raft n. tacâm de cal: frâne cu fluturi ori scumpele rafturi POP. [Turc. RAHT].
raft n. poli╚Ť─â pentru a╚Öezat m─ârfuri. [Turc. RAFT, suport de fereastr─â].
1) raft ╚Öi (vech─ş) raht n., pl. ur─ş (turc. raht, harna╚Öament, cotiza╚Ťiune, d. pers. raht, preparative: s├«rb. raht). Vech─ş. Harna╚Öament de lux.
2) raft n., pl. ur─ş (turc. raft, glaf, d. pers. raht, mobile, bulendre; alb. raft. Turc. se ma─ş zice ╚Öi raf [ar. ref], poli╚Ť─â, raft, de unde vine s├«rb. raf ╚Öi ngr. rafi). Poli╚Ť─â de dulap (la pr─âv─âlie, la bibliotec─â): raftur─ş pline de marf─â, de c─âr╚Ť─ş.
RAFT s. poli╚Ť─â, (reg.) corlat─â. (~ la o etajer─â.)
RAFT [r├Žft], George (1903-1980), actor american de film. Cel mai rapid dansator de Charleston din lume devine pe ecran unul dintre cei mai celebri gangsteri ai anilor ÔÇÖ30 din sec. 20 (ÔÇ×ScarfaceÔÇŁ).
raft, rafturi s. n. 1. (glum.) șezut, dos. 2. (intl.) arest, celulă. 3. stomac. 4. pat.

Raft dex online | sinonim

Raft definitie

Intrare: raft
raft substantiv neutru