RADIÁL, -Ă, radiali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care pleacă dintr-un centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere; dispus în formă de raze; radiar, radiat. [Pr.: -di-al] – Din fr., germ. radial.

RADIÁL, -Ă, radiali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care pleacă dintr-un centru ca razele unui cerc sau ale unei sfere; dispus în formă de raze; radiar, radiat. [Pr.: -di-al] – Din fr., germ. radial.

RADIÁL, -Ă, radiali, -e, adj. Care este dispus în lungul uneia sau mai multor raze ale unui cerc; care pleacă dintr-un centru ca razele unui cerc; așezat, dispus în formă de raze. Șanțuri radiale. ◊ (Adverbial) Petale așezate radial. – Pronunțat: -di-al.

radiál (-di-al) adj. m., pl. radiáli; f. radiálă, pl. radiále

radiál adj. m. (sil. -di-al), pl. radiáli; f. sg. radiálă, pl. radiále

RADIÁL adj. radiar, radiat. (De formă ~.)

RADIÁL, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Care pleacă dintr-un centru în sensul razelor unui cerc; radiar. 2. Al radiusului. [Pron. -di-al. / cf. fr., germ. radial].

RADIÁL, -Ă I. adj. care pleacă dintr-un centru ca niște raze; radiar, radiat. II. adj., s. m. (mușchi) al radiusului. (< fr., germ. radial)

RADIÁL ~ă (~i, ~e) Care se răspândește dintr-un punct în direcții diferite (ca niște raze); dispus în formă de raze. De formă ~ă. [Sil. -di-al] /<germ., fr. radial

*radiál, -ă adj. (mlat. radialis, d. radius, rază și numele anatomic al unuĭ os de la cot). Anat. De la osu numit radius: mușchĭ radialĭ. În formă de raze, radiat: coronă, turbină radială. Geom. Curbă radială, ale căreĭ ordonate ajung toate în acelașĭ punct.

RADIAL adj. radiar, radiat. (De formă ~.)