răsăjduí (-uésc, -ít), vb. – A considera, a aprecia. Sl. rasąditi, rasąždą (Tiktin). Sec. XVII, înv., împrumut cult.

răsăjduí, răsăjduiésc, vb. IV (înv.) a judeca, a aprecia, a socoti.

răsăjduĭésc v. tr. (vsl. rasonditi, -sonždon și -onždati, bg. razsŭždavam V. osîndesc). Vechĭ. Judec, apreciez, socotesc.