Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru răpiciune

RĂPICIÚNE s. v. jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune.
răpicĭúne f. Vechĭ. Răpire. Lucru răpit.
răpiciune s. v. JAF. JEFUIRE. JEFUIT. PRADĂ. PRĂDARE. PRĂDAT. PRĂDĂCIUNE.

răpiciune definitie

răpiciune dex

Intrare: răpiciune
răpiciune