RĂPCIUGÓS, -OÁSĂ, răpciugoși, -oase, adj. Bolnav de răpciugă. Fiul împăratului, hoțul, se duse și el de cumpără o mîrțoagă de cal răpciugos și bubos. ISPIRESCU, L. 373. Ea, prin drăcăriile ei, prefăcuse atunci pe stăpînu- său, Făt-Frumos, în purcelul cel ogîrjit, răpciugos și răpănos. CREANGĂ, P. 101. ◊ Fig. Se auzeau în depărtări tușind tunurile răpciugoase. SADOVEANU, O. VI 57.