rășpăluire definitie

13 definiții pentru rășpăluire

RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV. Tranz. A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui; p. ext. a zgâria. – Rașpel + suf. -ui.
RĂȘPĂLUÍRE, rășpăluiri, s. f. Acțiunea de a rășpălui și rezultatul ei. – V. rășpălui.
RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV. Tranz. A prelucra suprafețele corpurilor metalice sau nemetalice cu rașpelul; a pili, a răzui; p. ext. a zgâria. – Rașpel + suf. -ui.
RĂȘPĂLUÍRE, rășpăluiri, s. f. Acțiunea de a rășpălui și rezultatul ei. – V. rășpălui.
RĂȘPĂLUÍ, rășpăluiesc, vb. IV. Tranz. A rade cu rașpelul; a pili, a răzui, p. ext. a zgîria, a rîcîi.
rășpăluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rășpăluiésc, imperf. 3 sg. rășpăluiá; conj. prez. 3 să rășpăluiáscă
rășpăluíre s. f., g.-d. art. rășpăluírii; pl. rășpăluíri
rășpăluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rășpăluiésc, imperf. 3 sg. rășpăluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. rășpăluiáscă
rășpăluíre s. f., g.-d. art. rășpăluírii; pl. rășpăluíri
RĂȘPĂLUÍ vb. v. pili.
RĂȘPĂLUÍRE s. v. pilire.
A RĂȘPĂLUÍ ~iésc tranz. (obiecte de lemn, de metal, de piele etc.) A prelucra cu rașpelul. /raspel + suf. ~ui
RĂȘPĂLUI vb. (TEHN.) a pili. (A ~ un material metalic.)

rășpăluire dex

Intrare: rășpălui
rășpălui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: rășpăluire
rășpăluire substantiv feminin