Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru q

chintál sn [At: COSTINESCU / V: cuin~ / Pl: ~e și ~uri / E: fr quintal] Unitate de greutate de 100 kg.
CHINT├üL, chintale, s. n. Unitate de m─âsur─â pentru greut─â╚Ťi, folosit─â mai ales pentru cereale, egal─â cu o sut─â de kilograme. ÔÇô Din fr. quintal.
Q, q, s. m. 1. A dou─âzecea liter─â a alfabetului limbii rom├óne, folosit─â ├«n scrierea numelor proprii ╚Öi ├«n neologisme cu caracter interna╚Ťional. 2. Sunet notat cu aceast─â liter─â. [Pr.: k├╝. ÔÇô Pl. ╚Öi: (1, n.) q-uri]
CHINT├üL, chintale, s. n. Unitate de m─âsur─â pentru greut─â╚Ťi egal─â cu o sut─â de kilograme. ÔÇô Din fr. quintal.
Q s. m. invar. A dou─âzecea liter─â a alfabetului limbii rom├óne, (consoan─â) folosit─â ├«n scrierea numelor proprii ╚Öi ├«n neologisme cu caracter interna╚Ťional. [Pr.: chiu]
CHINT├üL, chintale, s. n. M─âsur─â de greutate egal─â cu o sut─â de kilograme, ├«ntrebuin╚Ťat─â mai ales la m─âsurarea cantit─â╚Ťilor mari de cereale. ÔÇô Variant─â: (├«nvechit) cvint├íl (scris ╚Öi quintal) s. n.
CVINTÁL s. n. v. chintal.
CHINT├üL, chintale, s. n. M─âsur─â de greutate egal─â cu o sut─â de kilograme. ÔÇô Fr. quintal.
chintál s. n., pl. chintále; simb. q
q [Pron.: kiu] s. m. / s. n., pl. q / q-uri
chintál s. n., pl. chintále; simb. q
Q, q s. m. invar. [cit. k├╝/chiu]
Q, q s. m. invar. [cit. k├╝ / ch─şu]
CHINTÁL s.n. Unitate de măsură egală cu 100 kg (folosită mai ales pentru cereale). [Var. cvintal s.n. / < fr. quintal, cf. ar. quintar].
CVINTÁL s.n. v. chintal.
CHINTÁL s. n. unitate de măsură a masei, de 100 kg (pentru cereale). (< fr. quintal)
CHINT├üL ~e n. Unitate de m─âsur─â a greut─â╚Ťii (egal─â cu o sut─â de kilograme) folosit─â pentru c├ónt─ârirea, mai ales, a cerealelor. /<fr. quintal
Q m. a 17-a literă a alfabetului; figurează numai în vorbe străine.
*chintál n., pl. e (fr. quintal, it. quintale. V. cantar). Greutate de o sută de litre. Chintal metric, o sută de chilograme.
q m. A ╚Öapte-spre-zecea liter─â a alfabetulu─ş, numit─â cu din cauz─â c─â e urmat─â totdeauna de ┼ş plus a, e, i, o sa┼ş ┼ş. Uni─ş o numesc ch─şu, dup─â fr., ce─şa ce e gre╚Öit. Romani─ş pronun╚Ťa┼ş qua, que, qui, quo, quu ca c┼şa, c┼şe, c┼şi, c┼şo, c┼şu, ca Italieni─ş az─ş. Pronun╚Ťarea kva, kve, kvi, kvo, kvu e german─â ╚Öi slav─â (Vez─ş rom. cvartal, cvit). Limba rom. veche l-a pref─âcut ├«n ca, ce, ci, cu (caÔÇÖn scam─â, cerere, ci, *co = c─â. Exemplu cu cu din quu nu e). Limba rom. no┼ş─â l-a pref─âcut ├«n ca sa┼ş c┼şa, che sa┼ş c┼şe, chi, co, cu (calitate, ec┼şa╚Ťiune, chestiune, eloc┼şent, achizi╚Ťiune, cotidian. Exemplu cu cu din quu nu e). De oare ce Slavi─ş ortodoc╚Ö─ş a┼ş litera đž derivat─â din q latin ╚Öi de oare ce numa─ş la Rom├ón─ş q sÔÇÖa pref─âcut ca sunet ├«n ce, ci, sÔÇÖar putea c─â aci s─â fie o influen╚Ť─â a fonetici─ş rom├óne╚Öt─ş. Litera q e proprie alfabetulu─ş latin ╚Öi e de origine doric─â. Greci─ş ├«l numea┼ş koppa ╚Öi-l avea┼ş de la Fenicien─ş, de la care a┼ş luat cele ma─ş multe litere. Sunetu lu─ş era ca ╚Öi k, ╚Öi la urm─â a r─âmas numa─ş ca cifr─â (90). Romani─ş confunda┼ş des litera q cu c (k), de care nu diferea pin sunet. De ex., scria┼ş ocvoltod ├«ld. oculto (├«n decretu senatulu─ş contra bacanaliilor). Alte-or─ş ├«l scria┼ş f─âr─â u: qintus ├«ld. quintus. Dialectu oscic ├«l pref─âcea regular ├«n p, ca: petur, lat. quatuor ╚Öi rom. patru.
Q s. m. invar. 1. A dou─âzecea liter─â a alfabetului limbii rom├óne; sunetul notat cu aceast─â liter─â (oclusiv─â palatal─â surd─â sau oclusiv─â velar─â surd─â); se folose╚Öte ├«n cuvinte str─âine, ├«n neologisme cu caracter interna╚Ťional ╚Öi ├«n nume proprii. 2. (MAT.) Simbol pentru mul╚Ťimea numerelor ra╚Ťionale. 3. (ELT.) Simbol pentru puterea reactiv─â.

Q dex online | sinonim

Q definitie

Intrare: q
q substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: chiu, k├╝
Intrare: chintal
quintal substantiv neutru
cvintal substantiv neutru
chintal substantiv neutru
q substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: chiu, k├╝