Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 970955:

PĂUN subst. 1. – frecv., pren; -u (P Bor 38) etc.; Păun, -a, -ești, -i, -ul ss,; -escu; Păuna f. 2. Cf. Pâuța Brăiloaica, 1837 (Î Div) contras din Păunița (?) sau fem. de la Pau, v. Paul (Partea I).

Păun dex online | sinonim

Păun definitie