păstrá (păstréz, păstrát), vb. – 1. A ține, a se îngriji de... – 2. A conserva, a reține. – 3. A rezerva, a depozita. – Mr. spăstrescu, spăstrire, megl. păstrés, păstriri. Ngr. παστρεύω „a curăța”, din πάστρα „curățenie” (Meyer 3231; Tiktin), cf. alb. pastroń „a curăța” (Philippide, II, 726). Semantismul nu este clar; poate trebuie să fie admisă o confuzie a lui παστρεύω „a curăța” cu παστώνω „a săra, a conserva”. Der. din lat. *parsitare (REW 6255) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 161. Der. păstru, s. n. (conservare; economisire); păstrător, adj. (care păstrează). Bg. pastrja „a păstra”, pastrenije „conservare” par să provină din rom. (Candrea, Elemente, 408; Capidan, Raporturile, 233).