PSIHOANALÉPTIC, -Ă, psihoanaleptici, -ce, adj., s. n. (Farm.) (Substanță psihotropă) cu acțiune euforizantă. [Pr.: -ho-a-] – Din fr. psychoanaleptique.

PSIHOANALÉPTIC, -Ă, psihoanaleptici, -ce, adj., s. n. (Farm.) (Substanță psihotropă) cu acțiune euforizantă. [Pr.: -ho-a-] – Din fr. psychoanaleptique.

psihoanaléptic adj. m. (sil. -ho-a-), pl. psihoanaléptici; f. sg. psihoanaléptică, pl. psihoanaléptice

PSIHOANALÉPTIC, -Ă adj., s. n. (substanță psihotropă) cu acțiune psihotonică, euforizantă. (< fr. psuchoanaleptique)

PSIHOANALÉPTIC, -Ă (< fr.) adj., s. n. (FARM.) (Substanță psihotropă) cu acțiune euforizantă; ameliorează randamentul intelectual, stimulează atenția, reduce senzația de oboseală.