Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 700244:

prund n., pl. urĭ (vsl. prondŭ, rîdicătură de pămînt; sîrb. prud, banc de nisip orĭ de petriș; rus. prud, ĭaz; ung. porond, porong, petriș. V. grund și scruntar). Grind. Petrișu de pe malu rîurilor. – În Olt. prunt, insulă, scruntar.

Prund dex online | sinonim

Prund definitie