PROTEÍSM s. n. (Livr.) Comportare de Proteu; p. ext. tendința de a lua forme diferite. – Din fr. protéisme.

PROTEÍSM s. n. (Livr.) Comportare de Proteu; p. ext. tendința de a lua forme diferite. – Din fr. protéisme.

proteísm s. n.

PROTEÍSM s.n. (Liv.) Tendința de a lua forme diferite; comportare de proteu. [Pron. -te-ism. / < fr. protéisme, cf. Proteu – zeu marin care lua diferite forme].

PROTEÍSM s. n. 1. capacitatea unor organisme inferioare de a-și modifica forma corpului. 2. tendința de a lua forme diferite de proteu. (< fr. protéisme)