PROPÍCE adj. invar. (Livresc) Favorabil, prielnic; nimerit, potrivit. Apartamentul părea înadins construit pentru asemenea propice retrageri strategice. C. PETRESCU, C. V. 178. Fragmente vii din soare, Ce zeu propice nouă aice v-a-ndreptat? ALECSANDRI, T. II 334. Fînațul de la Vîrful Cîmpului este în șesul Siretului, în locul cel mai propice pentru a fi... de o calitate bună. I. IONESCU, D. 302.