PROMULGÁ, promúlg, vb. I. Tranz. A publica (o lege, o convenție etc.) în organul oficial al statului cu formele cerute. Pravilniceasca condică a domnului Alexandru Ioan Ipsilant-voievod, cea dintîi schiță de condică civilă promulgată oficial în principatul Romîniei. ODOBESCU, S. I 272. ◊ Refl. pas. Legea noastră rurală s-a promulgat la 14 august 1864. I. IONESCU, M. 154.