PRIZONIERÁT s. n. Situația sau starea de prizonier (1); p. ext. perioadă de timp în cursul căreia cineva este prizonier (1); captivitate. [Pr.: -ni-e-] – Prizonier + suf. -at.

PRIZONIERÁT s. n. Situația sau starea de prizonier (1); p. ext. perioadă de timp în cursul căreia cineva este prizonier (1); captivitate. [Pr.: -ni-e-] – Prizonier + suf. -at.

PRIZONIERÁT s. n. Situația sau starea de prizonier; captivitate, robie.

prizonierát (-ni-e-) s. n.

prizonierát s. n. (sil. -ni-e-)

PRIZONIERÁT s. captivitate, (rar) prizonierie, (înv. și pop.) prinsoare, robie, (înv.) robiciune, robime, robire. (Ostașul a stat în ~ doi ani.)

PRIZONIERÁT s.n. Captivitate, robie. [Pron. -ni-e-. / < prizonier + -at].

PRIZONIERÁT s. n. stare de prizonier; captivitate. (< prizonier + -at)

PRIZONIERÁT n. 1) Stare de prizonier; captivitate. 2) Durata acestei stări. [Sil. -ni-e-] /prizonier + suf. ~at

PRIZONIERAT s. captivitate, (rar) prizonierie, (înv. și pop.) prinsoare, robie, (înv.) robiciune, robime, robire. (Ostașul a stat în ~ doi ani.)