perváz n., pl. e și urĭ (turc. [d. pers.] pervaz; alb. sîrb. bg. pervaz). Cadru, ramă, toc, îngrăditură a unuĭ tabloŭ, a uneĭ oglinzĭ ca să nu se strice. Pĭesele care mărginesc spațiu uneĭ ușĭ orĭ uneĭ ferestre. – În nord privaz. V. cercevea, chenar.