PRISÓS, prisosuri, s. n. 1. Ceea ce depășește necesarul, ceea ce întrece o anumită limită; surplus, excedent. ◊ Loc. adj. și adv. De prisos = (care este) în plus; p. ext. inutil, fără rost. ◊ Loc. adv. Cu prisos = în plus; p. ext. din plin, din belșug. ♦ Belșug, abundență. 2. (La pl.; înv. și reg.) Terenuri agricole care prisoseau moșierului și pe care acesta le arenda țăranilor. [Pl. și: prisoase. – Var.: (reg.) pristós s. n.] – Ngr. perissos.