PRIMÍ, primesc, vb. IV. Tranz. 1. A lua în posesie un obiect înmînat, predat, dăruit, trimis. V. căpăta. [Ștefan-vodă] primi spata în mîna dreaptă, ridicînd-o o clipă asupra poporului. SADOVEANU, F. J. 24 Primise o scrisoare. BART, E. 384. ♦ A accepta ceea ce ți se oferă. Eu primesc orice, chiar și complimente! REBREANU, R. I 56. ♦ A fi obiectivul spre care se îndreaptă (sau care suferă) o acțiune. A primi o veste. A primi un telefon. A primi o lovitură. ◊ Fig. Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșară. SADOVEANU, Z. C. 45. ♦ A deveni deținătorul (unui nume, unui titlu, unui rang), a i se da, a i se atribui cuiva (un nume, un titlu etc.). Copilul a primit numele de Ion. 2. A intra în posesia unui lucru datorat, a încasa (o sumă de bani). Să fie știut prin acest zapis... că eu, Pepelea, am vîndut d-sale, giupînului Arvinte, casa mea ce-o am de la părinți și că am primit toți banii. ALECSANDRI, T. I 319. ◊ Fig. Căliman să vie să-și primească dreptatea după care de atîția ani suspină. SADOVEANU, F. J. 27. 3. A te ocupa de un oaspete, a ieși în întîmpinarea lui. Primește d-ta boierii. că eu oi primi cucoanele. ALECSANDRI, T. I 157. Bădița de preste deal, Ar veni și n-are cal... Da, zău, vino și pe jos, Că te-oi primi bucuros. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 105. ♦ A accepta vizita cuiva. Apoi cară-te... N-are vreme să te primească boieru. ALECSANDRI, T. I 212. ◊ Absol. Ministrul primește între orele 11 și 13. 4. A admite, a include (pe cineva) într-o întreprindere, într-o instituție sau într-o organizație. Cînd am primit noi la corp (la armată) erau oameni mai zdraveni, mai chipeși. SADOVEANU, O. VI 135. 5. A consimți la..., a fi de acord cu...; a accepta, a admite, a se învoi. Te rog... primește a te logodi cu dînsa. ALECSANDRI, T, I 225. Vodă nu primește ca să tipăresc istoria înainte. KOGĂLNICEANU, S. 106. ◊ Absol. Actorul îi propuse să-l ia sufler cu șapte galbeni pe lună, și băiatul primi cu bucurie. CARAGIALE, O. III 231. Din două una, dați-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar atunci să nu se schimbe nimica, ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo. id. ib. I 148. ♦ A manifesta o anumită atitudine față de cineva sau de ceva. Publicul a primit foarte bine aceste încercări. GHEREA, ST. CR. II 186.