PREVALÁ, prevalez, vb. I. 1. lntranz. A avea preponderență, a predomina. Este absurd și dușmănos să spui că în opera sa [a lui Caragiale] prevalează limbajul mahalagiilor. L. ROM. 1953, nr. 1, 50. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se folosi, a face uz de ceva, în vederea unui anumit scop. A se prevala de un drept cîștigat.