prápur n., pl. e (vsl. praporŭ, steag. P. înț. de „epiploon”, cp. cu fr. fanon, „fanion” și „pelea care atîrnă la gîtu tauruluĭ”). Vechĭ. Steag bisericesc care se scoate la marile sărbătorĭ și ceremoniĭ. Pop. Marele epiploon.