praf n. 1. țărâna fărâmată în foarte mici părticele: haină plină de praf; 2. orice substanță pisată și făcută praf: praf de zahăr; 3. medicament ca praf: prafuri de chinină; 4. fig. nimicire, ruină totală: a face praf, nu s’a ales nici praf de averea sa; 5. mijloc de amăgire: aruncă praf în ochi; 6. amestec de silitră, pucioasă și cărbune, care se înflăcărează lesne și servă la încărcarea armelor de foc: praf de pușcă. [Slav. PRAHŬ].