Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 551748:

policándru, policandre și policandruri s. n. Suport pentru lumânări sau becuri electrice din bronz sau cristal, cu 12, 24 sau mai multe brațe, atârnat de plafon în biserici sau edificii civile; candelabru. Luminile aprinse ale candelabrului simbolizează stelele de pe bolta cerească, precum și virtuțile creștinești. [Var.: policánd, policándel s. n.] – Din gr. polikandilon.

Policandru dex online | sinonim

Policandru definitie