POGÓN, pogoane, s. n. 1. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren agricol, folosită în trecut mai ales în Țara Românească și egală cu cca 0,5 ha. 2. Bucată de pământ (agricol) de un pogon (1); teren cultivat, plantație de această mărime. 4 Cantitate de produse obținute de pe un pogon (2). – Din bg. pogon.