plus definitie

2 intrări

36 definiții pentru plus

PLUS1- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus2” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus2.
PLUS2, (1, 2) plusuri, s. n., (3) adv. 1. S. n. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. ◊ Loc. adj. În plus = peste ceea ce este obișnuit; pe lângă aceasta, pe deasupra. 2. S. n. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce, care indică operația de adunare (a mărimilor între care se găsește) sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive (dacă se găsește înaintea acestora). (Cu valoare de prepoziție) Cinci plus trei fac opt. ◊ Plus infinit = simbol matematic care arată creșterea nelimitată a numerelor pozitive. ♦ Semn grafic în formă de cruce, care, pus pe lângă o notă dată școlarilor, îi mărește valoarea. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. 3. Adv. Mai mult, și încă. – Din lat. plus.
PLUȘ, plușuri, s. n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu părul mai lung decât al acesteia, care se folosește mai ales în tapițerie. ♦ (La pl.) Varietăți de pluș. – Din germ. Plüsch, fr. p(e)luche, rus. pliuș.
PLUS1- Element de compunere care înseamnă „mai mult”, „în plus2” și care servește la formarea unor substantive. – Din plus2.
PLUS2, (1, 2) plusuri, s. n., (3) adv. 1. S. n. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. ◊ Loc. adj. În plus = peste ceea ce este obișnuit; pe lângă aceasta, pe deasupra. 2. S. n. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce, care indică operația de adunare (a mărimilor între care se găsește) sau caracterizează numerele sau mărimile pozitive (dacă se găsește înaintea acestora). (Cu valoare de prepoziție) Cinci plus trei fac opt. ◊ Plus infinit = simbol matematic care arată creșterea nelimitată a numerelor pozitive. ♦ Semn grafic în formă de cruce, care, pus pe lângă o notă dată școlarilor, îi mărește valoarea. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. 3. Adv. Mai mult, și încă. – Din lat. plus.
PLUȘ, plușuri, s. n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu părul mai lung decât al acesteia, care se întrebuințează mai ales în tapițerie. ♦ (La pl.) Varietăți de pluș. – Din germ. Plüsch, fr. p(e)luche, rus. pliuș.
PLUS, plusuri, s. n. 1. Ceea ce depășește o cantitate dată; prisos. S-au constatat plusuri la inventar. ▭ Pe ce bază vii dumneata azi și-mi pretinzi să-ți fac favorul ca să îmbarci un plus de-un vițel care vine fără forme vamale. BART, S. M. 86. ◊ Loc. adj. și adv. În plus = peste ceea ce este obișnuit, mai mult decît atît; pe lîngă aceasta, pe deasupra, în afară de aceasta. Apariția sensului nou constituie o întărire pentru cuvîntul vechi... deoarece el a căpătat valori și legături în plus. GRAUR, F. L. 22. ♦ Semn grafic în formă de cruce care se pune uneori pe lîngă o notă dată școlarilor, pentru a-i mări valoarea. Nota patru plus. 2. (Mat.) Semn grafic în formă de cruce care simbolizează adunarea mărimilor între care se găsește sau caracterul pozitiv al unei mărimi (dacă se găsește înaintea acesteia). ♦ (Cu valoare de prepoziție) Doi plus trei fac cinci. ♦ (Electricitate) Semn grafic identic cu cel din matematică, indicînd sarcinile electrice pozitive.
PLUȘ, mai groasă decît catifeaua și avînd părul mai lung decît aceasta; se întrebuințează mai ales în tapițerie. Elena Lipan se uită... la oglinda cu apa încețoșată, la scaunele cu plușul uzat, la tablourile palide de familie cu figuri țapene și costume demodate. C. PETRESCU, C. V. 226. Potrivea inelele în culcușul de pluș al cutioarelor, le ștergea cu pielea de căprioară, sufla asupra lor. id. A. 326.
plus1 adv.
plus2 s. n., pl. plúsuri; semn grafic +
pluș s. n., (sortimente) pl. plúșuri
plus s. n., (prisosuri, semne grafice) pl. plúsuri
pluș s. n., (sortimente) pl. plúșuri
PLUS s. v. surplus.
PLUȘ s. (TEXT.) (reg.) picler.
PLUȘ s. v. catifea, velur.
Plus ≠ minus
PLUS s.n. 1. Ceea ce trece peste o anumită cantitate; prisos. 2. Semn grafic în formă de cruce, care simbolizează adunarea unor mărimi între care se găsește sau, atunci când se află înaintea unei mărimi, arată caracterul pozitiv al acesteia. ♦ Semn grafic identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. // Element prim de compunere savantă cu semnificația „mai mult”, „plural”, „de mai multe ori”, „peste”, „pe deasupra”. [< lat., fr. it. plus].
PLUȘ s.n. Țesătură de bumbac, de lână, de păr de capră etc. mai groasă decât catifeaua și cu firul mai lung, folosită în special în tapițerie. [Pl. -șuri. / < fr. p(e)luche].
PLUS1- elem. „mai multe”, „în plus”. (< lat. plus)
PLUS2 I. s. n. 1. ceea ce depășește o anumită cantitate; prisos. 2. simbol matematic (+) care indică o adunare sau, pus înaintea unei mărimi, caracterul pozitiv al acesteia. ◊ semn grafic, identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. II. adv. mai mult, și încă. (< lat. plus)
PLUȘ s. n. țesătură de bumbac, lână, păr de capră etc., mai groasă decât catifeaua, folosită în tapițerie. (< germ. Plüsch, fr. peluche, rus. pliuș)
plus adv.1. Mai mult. – 2. (S. n.) Semnul adunării. Lat. plus (sec. XIX). – Comp. plus-valută, s. f. (plusvaloare), din fr. plus-value; pluscuamperfect, s. n., din lat. plusquamperfectum.
pluș (plúșuri), s. n. – Catifea groasă. – Mr. piluș. Fr. peluche, parțial prin intermediul germ. Plüsch, pol. plusz, rus., bg. pljuš, it. plusce. E dubletul al lui plisă, s. f. (tip de catifea), prin intermediul pol. plizs, rus. plis (Cihac, II, 265; Sanzewitsch 207).
PLUS ~uri n. 1) Semn în formă de cruce (Ș) care indică operația de adunare sau mărimi și sarcini pozitive. 2) Temperatură mai sus de zero grade. ~ zece grade.~-minus cu un decalaj posibil în direcția măririi sau micșorării. 3) Trăsătură pozitivă. ◊ În ~ pe lângă toate celelalte; pe deasupra. /<lat. plus
PLUȘ ~uri n. 1) Țesătură asemănătoare catifelei, dar cu peri mai lungi și mai rari, întrebuințată, mai ales, în tapițerie. Cuvertură de ~. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<germ. Plusch, fr. p[e]luche
plus n. 1. cantitate adaosă, opus lui minus; 2. semnul adunării (+): 5+3.
plus-quam-perfect n. Gram. timp ce arată o acțiune trecută, însoțită de o alta asemenea trecută.
pluș n. plisă [Nemț. PLÜSCH].
*plus adv. (lat. plus, maĭ mult). Și, adăugînd, maĭ punînd încă: un escadron, plus doŭă plotoane. Plus că, adaugă că, unde maĭ puĭ și că: îmĭ place aci fiind-că e liniște, plus că e vĭața ĭeftină. S. m. (pl. plușĭ, ca ics, icșĭ). Semnu adunăriĭ în matematică (+). S. n., pl. urĭ. Rest, prisos: a rămas un plus de banĭ. – Vulg. în plus de asta, afară de asta. V. minus.
*pluscuamperféct n., pl. e (lat. plusquamperfectum, maĭ mult de cît perfectu). Gram. Un timp verbal care arată o acțiune trecută față de alta trecută deja, ca: terminasem cînd a sosit. Se zice și maĭ mult ca perfect.
PLUS s. excedent, prisos, prisosință, surplus, (reg.) radăș, (înv.) prisoseală, prisosire, prisosit, prisositură, rămas. (Un ~ de produse.)
PLUȘ s. (TEXT.) (reg.) picler.
pluș s. v. CATIFEA. VELUR.
PAR-DESSUS LE MARCHÉ (fr.) în plus – În plus față de ceea ce a fost convenit, stabilit.

plus dex

Intrare: plus
plus adverb substantiv neutru
Intrare: pluș
pluș substantiv neutru