pleávă f., pl. evĭ (vsl. bg. pleva, sîrb. pleva, paĭe, pleavă, V. plevușcă, plivesc). Gunoiu (paĭele, pojghițele) rămas de la cereale după vînturare. Fig. Lepădătură, gunoĭ social: acest om e pleava societățiĭ.