pioneză definitie

13 definiții pentru pioneză

PIONÉZĂ s. f. v. piuneză.
PIUNÉZĂ, piuneze, s. f. Cuișor cu capul rotund și plat și cu vârful scurt, folosit pentru fixat desene, hârtii, planuri etc. pe perete sau în lemn. [Var.: pionéză s. f.] – Din fr. punaise.
PIONÉZĂ s. f. v. piuneză.
PIUNÉZĂ, piuneze, s. f. Cui cu capul rotund și plat și cu vârful scurt, folosit pentru fixat desene, hârtii, planuri etc. pe perete sau în lemn. [Var.: pionéză s. f.] – Din fr. punaise.
PIONÉZĂ s. f. v. piunéză.
PIUNÉZĂ, piuneze, s. f. Cui cu capul rotund și lat și cu vîrful scurt, cu care se prind desene, planuri etc, pe perete sau în lemn. La vecina din față, Sonia Viișoreanu, «absolventă a Conservatorului de artă dramatică», după cum afirma cartonul prins cu piuneză, lumina filtra pe sub prag. C. PETRESCU, C. V. 42. – Pronunțat: piu-. – Variantă: pionéză s. f.
pionéză v. piunéză
piunéză [piu pron. pĭu] (piu-) / pionéză [pio pron. pĭo] (pio-) s. f., g.-d. art. piunézei / pionézei; pl. piunéze / pionéze
piunéză s. f. (sil. piu-), g.-d. art. piunézei; pl. piunéze
PIONÉZĂ s.f. v. piuneză.
PIUNÉZĂ s.f. Cuișor cu o floare foarte mare la un cap, folosit pentru fixat desene, planșe etc. [Pron. piu-ne-, var. pioneză s.f. [< fr. punaise].
PIUNÉZĂ s. f. cuișor cu o floare foarte mare la un cap, pentru fixat desene, planșe. (< fr. punaise)
PIUNÉZĂ ~e f. Cui mic cu capul rotund și plat, cu vârf scurt, folosit la fixarea colilor de hârtie pe o suprafață. [G.-D. piunezei; Sil. piu-] /<fr. punaise

pioneză dex

Intrare: piuneză
pioneză substantiv feminin
  • silabisire: pio-ne-ză
  • pronunție: pĭoneză
piuneză substantiv feminin
  • silabisire: piu-ne-ză
  • pronunție: pĭuneză