PICTÁ, pictez, vb. I. Tranz. A reprezenta prin culori o ființă, un obiect, un peisaj etc. pe hîrtie, pe pînză, pe pereți etc.; a zugrăvi. În definitiv, nu văd de ce nu ai putea picta aceste tablouri? CAMIL PETRESCU, N. 106. ♦ Fig. A înfățișa plastic prin cuvinte; a descrie. Cu mult simț al adevărului istoric autorul pictează figura bătrînului muncitor.