petréc, -út, a -éce v. tr. (lat. per, pe, pin, și traicere, a trece. V. trec). Trec, duc: a petrece ața pin urechea aculuĭ. Întovărășesc, însoțesc, acompaniez, escortez, conduc: l-a petrecut pînă la pod. Desfac, vînd: marfa mea e petrecută (CL. 1910, 75). V. intr. Trec timpu, trăĭesc: a petrecut mult în Francia. Vechĭ. Trăĭesc, îmĭ încheĭ vĭața, mor (N. Cost.). Mă amuzez, mă distrez; am petrecut bine aseară la teatru. V. refl. Mă întîmplu: asta s’a petrecut ĭerĭ. Mă consum, mă întrebuințez, mă trec: la bucătărie se petrec multe lemne. Trec pin vĭață, mor (N. Cost. 2, 33).