peren definitie

14 definiții pentru peren

PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace. ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.
PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace. ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.
PERÉN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, rădăcina continuînd să trăiască în timp ce tulpina se înnoiește în fiecare an; vivace; p. ext. cu caracter stabil, de lungă durată. Ierburi perene. a Căderea prematură a frunzelor este un fenomen general la. plantele perene și lemnoase atacate de rugină. SĂVULESCU, M. U. I 96.
perén adj. m., pl. peréni; f. perénă, pl. peréne
perén adj. m., pl. peréni; f. sg. perénă, pl. peréne
PERÉN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenic. (Plantă ~.)
PERÉN adj. v. durabil, persistent, rezistent, trainic.
Peren ≠ trecător, vremelnic
PERÉN, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani fără să fie nevoie de o nouă însămânțare; vivace; (p. ext.) de lungă durată. ♦ Cultură perenă = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafețe cultivate. [Cf. fr. pérenne, lat. perennis].
PERÉN, -Ă adj. 1. (despre plante) cu rădăcini care persistă în sol mai mulți ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lungă durată. (< fr. pérenne, lat. perennis)
PERÉN ~ă (~i, ~e) 1) (despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, având rădăcină persistentă; cu capacitatea de a trăi și de a rodi mai mulți ani de-a rândul; vivace. 2) fig. Care durează un timp îndelungat; de lungă durată; persistent; dăinuitor. /<lat. perennis, fr. pérenne
*perén, -ă adj. (lat. per-ennis, d. per, pin, și annus, an). Bot. Plantă perenă, care durează mulțĭ anĭ, ca arboriĭ.
PEREN adj. (BOT.) vivace, (rar) perenic. (Plantă ~.)
peren adj. v. DURABIL. PERSISTENT. REZISTENT. TRAINIC.

peren dex

Intrare: peren
peren adjectiv