pehlivan definitie

12 definiții pentru pehlivan

PEHLIVÁN, pehlivani, s. m. 1. (Înv.) Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (Fam.) Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc. 3. (Fam.) Om glumeț, mucalit, poznaș. – Din tc. pehlivān.
PEHLIVÁN, pehlivani, s. m. 1. (Înv.) Personaj comic (acrobat, jongler, saltimbanc, scamator etc.) în reprezentațiile de circ, la diferite serbări etc. 2. (Fam.) Epitet dat unui bărbat șiret, șarlatan, escroc. 3. (Fam.) Om glumeț, mucalit, poznaș. – Din tc. pehlivān.
PEHLIVÁN, pehlivani, s. m. 1. (Turcism ieșit din uz) -Acrobat, scamator, jongler, saltimbanc. Pehlivanii arapi... ce-i adusese din țara turcească făcură și ei feluri de năzdrăvănii și de jocuri minunate și- nevăzute locurilor noastre. ODOBESCU, S. I 136. Înăuntru și afară de poartă, o adunătură de popor din clasele de jos căsca gura la învîrtelile și strîmbăturile pehlivanilor și ale măscăricilor domnești. FILIMON, C. 58. 2. Șarlatan, escroc, pișicher, chiulangiu, mincinos. Mare pehlivan! gîndi administratorul. Cum îl întorc și-l sucesc, tot nu pot scoate nimic de la el! STĂNOIU, C. I. 35. Pehlivan făr’ de rușine! Tu ți-ai bătut joc de mine; Iar de-acum te ține bine C-a să fie rău de tine! ALECSANDRI, T. 792. 3. Om glumeț, mucalit, poznaș. Mireasa dă de spălat pe mînă mai întîi nunului ș-apoi socrului; și în vreme ce mireasa le toarnă, cîte un pehlivan de băiat se alătură pe la spate șizmac! pe mîinile nunului cu niște tărîțe, huște sau chiar cenușă. SEVASTOS, N. 257.
pehliván (înv., fam.) (pe-hli-) s. m., pl. pehliváni
pehliván s. m. (sil. -hli-), pl. pehliváni
PEHLIVÁN s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.
pehliván (pehliváni), s. m.1. (Înv.) Acrobat, jongler, scamator. – 2. Șiret, șmecher, șarlatan. – Mr. pihlivan, megl. pilivan. Tc. pehlivan, din per. pahlawān (Roesler 602; Șeineanu, II, 288; Lokotsch 1607), cf. ngr. πεχλεβάνης, alb., sb. pelivan, bg. pehlivanin. – Der. pehlivănie, s. f. (șarlatenie); pehlivănesc, adj. (șmecheresc); pehlivănește, adv. (ca pehlivanii).
PEHLIVÁN ~i m. 1) înv. Actor de circ sau de bâlci care prezenta exerciții acrobatice ușoare; paiața; măscărici; comediant; saltimbanc. 2) fig. Persoană care se ține de înșelăciuni; șarlatan; coțcar; escroc; panglicar. 3) fam. Persoană pornită pe glume; om mucalit. /<turc. pehlivan
pehlivan m. 1. od., atlet ori saltimbanc care se oferia în spectacol la nunțile domnești: pehlivanii făcură feluri de năzdrăvănii și de jocuri OD.; 2. azi, fig. șarlatan, poznaș: afară, pehlivanule! AL. [Turc. PEHLIVAN, lit. viteaz, voinic].
pehliván m. (turc. pehlivan, d. pers. pahlavan, atlet, eroŭ: ngr. pehlivánis, alb. bg. sîrb. pehlivan [pelivan]. V. bolovan). Vechĭ. Atlet, jonglor, acrobat, saltimbanc, scamator. Azĭ. Iron. Șarlatan, înșelător. – Vechĭ și pelivan, pelvan, palivan și peĭlivan. V. boĭnic.
pehlivan s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.
pehlivan, pehlivani s. m. 1. bărbat șiret; șarlatan, escroc 2. om glumeț / mucalit / poznaș

pehlivan dex

Intrare: pehlivan
pehlivan substantiv masculin
  • silabisire: -hli-