parafulger definitie

12 definiții pentru parafulger

PARAFÚLGER, parafulgere, s. n. 1. (Înv.) Dispozitiv de protecție contra supratensiunilor la instalațiile de telecomunicații de pe linii aeriene. 2. (Înv.) Paratrăsnet. – Para2- + fulger.
PARAFÚLGER, parafulgere, s. n. 1. (Înv.) Dispozitiv de protecție contra supratensiunilor la instalațiile de telecomunicații de pe linii aeriene. 2. (Înv.) Paratrăsnet. – Para2- + fulger.
PARAFÚLGER, parafulgere, s. n. 1. Aparat care leagă de pămînt, pentru scurt timp, un punct al unei conducte sau instalații electrice, pentru a proteja instalația electrică împotriva supratensiunilor de origine atmosferică; descărcător. 2. Paratrăsnet.
parafúlger s. n., pl. parafúlgere
parafúlger s. n., pl. parafúlgere
PARAFÚLGER s. v. paratrăsnet.
PARAFÚLGER s.n. Dispozitiv de legătură cu Pământul, făcut pentru protecția unei conducte sau a unei instalații electrice împotriva descărcărilor electrice din atmosferă. [< para- + fulger, după fr. parafoudre].
PARAFÚLGER s. n. dispozitiv de legătură cu Pământul, pentru protecția unei conducte sau instalații electrice împotriva descărcărilor electrice din atmosferă. (după fr. parafoudre)
PARAFÚLGER ~e n. Instalație de protecție împotriva fulgerelor; paratrăsnet. /para- + fulger
*parafúlger n., pl. e (d. para- [din fr. paratonnerre] și rom. fulger). Paratrăsnet.
*paratrắsnet n., pl. e (d. para- din fr. paratonnerre și rom. trăsnet. Acest pára- e it. para din parare, a para). Aparat care apără edificiile de trăsnet. – Se zice și parafulger. Paratrăsnetu a fost inventat de Franklin și se compune dintr’o vargă de fer înfiptă în vîrfu edificĭuluĭ și unită cu o sîrmă de fer orĭ de aramă, care are la capăt un tub și se scoboară de-a lungu edificĭuluĭ pînă într’o groapă cu apă saŭ un puț, unde se cufundă. Cînd un nor electrizat trece pe deasupra edificĭuluĭ, edificiu e influențat, electricitatea contrară celeĭ din nour se duce în părțile superioare ale edificĭuluĭ și se perde pin vîrfu vergiĭ de fer, pe cînd electricitatea de acelașĭ fel cu cea din nour se scurge în puț; așa nu se produce scînteĭe între nour și edificiŭ. Ca să funcționeze bine, toate părțile paratrăsnetuluĭ trebuĭe să fie în bună comunicațiune unele cu altele. Se admite că un paratrăsnet bun apără de trăsnet locu pe o rază de doŭă orĭ maĭ mare de cît înălțimea luĭ. – Înaintea luĭ Franklin, un copil din Auvernia, anume Gerbert, inventă un mijloc de a evita trăsnetu înfigînd în pămînt niște țărușĭ lungĭ terminațĭ c’un vîrf de fer ca de lance. Fiind așezațĭ din distanță în distanță, trăsnetu se scurgea pin eĭ în pămînt. Se zice că pin asta se îndepărta și grindina. Copilu Gerbert, folosindu-se de acest mijloc, se lua după niște vechĭ tradițiunĭ celtice care s’aŭ păstrat în centru Galiiĭ.
parafulger s. v. PARATRĂSNET.

parafulger dex

Intrare: parafulger
parafulger substantiv neutru