PANOPLÍE, panoplii, s. f. 1. Colecție de arme aranjate pe un panou; panoul pe care sînt așezate armele și care de obicei se fixează în perete, ca ornament. Deodată se opri înaintea unei panoplii scînteietoare și ținti armele lucii. SADOVEANU, O. I 293. Panoplii de arme vechi încrustate cu sidef, pipe, narghilele... se întîlneau aci de-a valma într-o artistică neorînduială. BART, E. 172. Dar ce s-a-ntîmplat aici?... Văd floretele scoase din panoplie. ALECSANDRI, T. 1316. ◊ Fig. Cu G. Topîrceanu umorul reia unele din armele panopliei lui Angliei. VIANU, A. P. 293. 2. (Învechit) Armura completă a unui cavaler medieval.