PANAGHIÁR, panaghiare, s. n. 1. Icoana Maicii Domnului. 2. Vas de metal (mai ales de aur sau de argint), împodobit cu incrustații artistice, pe care se ține panaghia (2). [Pr.: -ghi-ar] – Panaghie + suf. -ar.

PANAGHIÁR, panaghiare, s. n. 1. Icoana Maicii Domnului. 2. Vas de metal (mai ales de aur sau de argint), împodobit cu incrustații artistice, pe care se ține panaghia (2). [Pr.: -ghi-ar] – Panaghie + suf. -ar.

PANAGHIÁR, panaghiare, s. n. Icoana fecioarei Maria. A făcut acest panaghiar (sau icoană a Maicii Domnului) jupan Drăghici... spre a se coprinde în zestrea mănăstirii de la Snagov. ODOBESCU, S. I 396. ♦ Taler de metal (mai adesea de aur sau de argint), împodobit cu crestături artistice, pe care se pune panaghia. – Pronunțat: -ghi-ar.

panaghiár (-ghi-ar) s. n., pl. panaghiáre

panaghiár s. n. (sil. -ghi-ar), pl. panaghiáre

PANAGHIÁR ~e n. 1) Icoană pe care este reprezentat chipul Maicii Domnului. 2) Vas de metal, împodobit cu incrustații, pe care se ține panaghia. [Sil. ghi-ar] /panaghie + suf. ~ar

panaghiar n. taler sau măsuță pe care e pusă panaghia.

PANAGHIÁR (< panaghie) s. n. Mic vas de metal (în special din aur sau argint), format din două talere suprapuse, împodobite cu reliefuri, care se închid și pe care se ține panaghia (2). Unul dintre cele mai frumoase exemplare este p. lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Neamțului.

panaghiár, panaghiare s. n. 1. Taler sau cutie din metale prețioase, împodobite cu incrustații artistice, pe care se pune panaghia (2) în cadrul slujbei religioase. ♦ Obiect liturgic alcătuit din două discuri unite printr-o balama, care se suprapun închizându-se ca un diptic. Este confecționat din metale prețioase și decorat cu imagini religioase. Folosește și la ridicarea panaghiei (2) (prescurii) în cadrul anumitor slujbe religioase. 2. Icoana Maicii Domnului. – Din panaghie + suf. -ar.