páloș n., pl. e (ung. pallos; pol. palasz, rus. paláš, sîrb. paloš; germ. pállasch, vfr. palache, it. paláscio. Originea acestor cuvinte poate fi turc. pala. V. pală 1). Sabie dreaptă lungă și lată cu doŭă tăĭușurĭ și cu garda în formă de cruce. V. spadă, tesac, baĭonetă).