Definiția cu ID-ul 504408:
pălí (pălésc, pălít), vb. –
1. A arde. –
2. (
Refl.) A se arde, a se pîrli. –
3. (
Refl.) A se încinge, a se usca, a se consuma. –
4. A se veșteji, a se ofili. –
5. A emite căldură. –
6. A trage cu arma, a lovi, a ținti, a ochi. –
7. A surprinde. –
8. A surveni, a veni pe neașteptate. –
Mr. pălescu, pălire, megl. palés, păliri. Sl. paliti, palją „a arde” (Miklosich,
Slaw. Elem., 35; Miklosich,
Lexicon, 553; Cihac, II, 249),
cf. bg. palja, cr. paliti. –
Der. pală (
mr. pală),
s. f. (adiere, val; șir, rînd, serie; postată, porție de paie care se apucă cu furca; strat de cărămizi, de tencuială; capriciu, toană),
cf. ceh. pala „arșiță”,
alb. paljë „serie”,
mag. palla „șir de iarbă cosită” (
der. din
lat. *palula, Giuglea,
Dacor., II, 819 nu e posibilă,
cf. REW 6154);
palie, s. f. (suflare, adiere), cuvînt folosit de D. Zamfirescu, poate în mod greșit, în loc de
pală; Pălie, s. f. (sărbătoare de Sf. Ilie, 20 iulie, respectată datorită fricii de foc și de ardere a recoltelor);
palici, s. n. (ardere;
Mold., pahar de țuică);
palincă, s. f. (
Trans., țuică), din
slov.
palinka, cf. mag. pálinka, bg. palink, pol. palenka; păliciune (
var. pălitură),
s. f. (ardere);
păliș, adv. (
Olt., oblic);
pălișat, adj. (
Olt., oblic);
paliz, s. n. (
înv., apoplexie). Scriban,
Arhiva, XV, 445 și REW 6166 par să confunde pe
păli „a arde” cu
păli „a se face palid”, care este
neol. Cf. pălăi și
der. sale expresive.
Palea dex online | sinonim
Palea definitie