Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 742596:

!oțărî́ (a se ~) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se oțărắște, imperf. 3 sg. se oțărá, perf. s. 3 sg. se oțărî́, 3 pl. se oțărấră; conj. prez. 3 să se oțăráscă; ger. oțărấndu-se; part. oțărất

Oțărâre dex online | sinonim

Oțărâre definitie

Creare CV Creare CV