Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

13 defini╚Ťii pentru ovalizare

OVALIZ├ü, pers. 3 ovalizeaz─â, vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzur─â astfel ├«nc├ót sec╚Ťiunea circular─â s─â devin─â oval─â; a lua form─â oval─â. ÔÇô Din fr. ovaliser.
OVALIZ├üRE, ovaliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a se ovaliza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ovaliza.
OVALIZ├ü, pers. 3 ovalizeaz─â, vb. I. Refl. (Tehn.; despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzur─â astfel ├«nc├ót sec╚Ťiunea circular─â s─â devin─â oval─â; a lua form─â oval─â. ÔÇô Din fr. ovaliser.
OVALIZ├üRE, ovaliz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a se ovaliza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. ovaliza.
!ovalizá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se ovalizeáză
ovalizáre s. f., g.-d. art. ovalizắrii; pl. ovalizắri
ovalizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. ovalizeáză
ovalizáre s. f., g.-d. art. ovalizării; pl. ovalizări
OVALIZÁ vb. I. refl. A se face, a deveni oval. [P.i.3 -zează. / < fr. ovaliser].
OVALIZ├üRE s.f. Faptul de a se ovaliza; ovaliza╚Ťie. ÔÖŽ Deforma╚Ťie prin uzur─â a unui corp cilindric circular, astfel ├«nc├ót sec╚Ťiunea circular─â devine oval─â. [< ovaliza].
OVALIZÁ vb. refl. a deveni oval. (< fr. ovaliser)
OVALIZ├üRE s. f. faptul de a se ovaliza; ovaliza╚Ťie. ÔŚŐ deforma╚Ťie prin uzur─â a unui corp cilindric circular, astfel ├«nc├ót sec╚Ťiunea circular─â devine oval─â. (< ovaliza)
A SE OVALIZÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre corpuri cilindrice) A se deforma prin uzare, căpătând formă ovală. /<fr. ovaliser

Ovalizare dex online | sinonim

Ovalizare definitie

Intrare: ovaliza
ovaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: ovalizare
ovalizare substantiv feminin