Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

22 defini╚Ťii pentru osp─âtare

OSP─éT├ü, osp─âtez, vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) ├«n cas─â ca oaspete, oferindu-i m├óncare ╚Öi b─âutur─â; a da de m├óncare; a trata, a cinsti. ÔÖŽ Intranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A m├ónca; p. ext. a petrece, a benchetui. ÔÇô Lat. hospitare.
OSP─éT├üRE, osp─ât─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) osp─âta ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. osp─âta.
OSP─éT├ü, osp─âtez, vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) ├«n cas─â ca oaspete, oferindu-i m├óncare ╚Öi b─âutur─â; a da de m├óncare; a trata, a cinsti. ÔÖŽ Tranz., intranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi pop.) A m├ónca; p. ext. a petrece, a benchetui. ÔÇô Din lat. hospitare.
OSP─éT├üRE, osp─ât─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) osp─âta ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. osp─âta.
OSP─éT├ü, osp─âtez, vb. I. Tranz. A primi (pe cineva) ├«n cas─â ca oaspete, oferindu-i m├«ncare ╚Öi b─âutur─â, a da de m├«ncare. A avut chef s─â ne osp─âteze el singur, ba ├«nc─â s─â ne ╚Öi cinsteasc─â. SADOVEANU, O. VI 246. Porunci s─â-i osp─âteze bine pe to╚Ťi. REBREANU, R. I 220. S─â fii bun... s─â m─â pofte╚Ťti la dumneata, s─â m─â osp─âtezi. CARAGIALE, O. III 78. ÔÖŽ (Regional) A m├«nca. ├«mp─âr─âteasa a osp─âtat cu gust foarte mare mreana aceea. SBIERA, P. 119. Ia s─â osp─âta╚Ťi ceva, ca s─â nu zice╚Ťi c─â a╚Ťi ie╚Öit din casa mea ca de la o cas─â pustie. CREANG─é, O. A. 255. ÔŚŐ Intranz. Nici n-am osp─âtat, nici n-am b─âut. ALECSANDRI, T. I 431. ╚śi prea midt m-oi bucura, Cu mine de-╚Ťi osp─âta. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 493. ÔŚŐ Refl.B─âiatul poveste╚Öte a doua zi... cum s-a osp─âtat cu sup─â ╚Öi friptur─â. PAS, Z. I 67. Pe la casele oamenilor se osp─âtau o mul╚Ťime de str─âini. CREANG─é, O. A. 38. ÔÇô Prez. ind. ╚Öi: (regional) o├ísp─ât (RETEGANUL, P. III 35, SBIERA, P. 82). ÔÇô Variante: (rar) ospet├í (RETEGANUL, P. III 33), ospit├í (MARIAN, O. II 50) vb. I.
OSP─éT├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) osp─âta; primire ospitalier─â, cu m├«ncare ╚Öi b─âutur─â; m├«ncare, hran─â. Am r─âmas foarte ├«ncintat de osp─âtarea ce mi-ai f─âcut a╚Öa de ├«ndatoritor. CARAGIALE, O. III 64. De c├«nd ai fost la curte poftit la osp─âtare, L-ai f─ârmecat pe vod─â. ALECSANDRI, T. II 96. Oricare s─ârac afl─â ├«n toat─â vremea aici c─âutare ╚Öi osp─âtare. NEGRUZZI, S. I 214.
ospătá (a ~) vb., ind. prez. 3 ospăteáză
ospătáre s. f., g.-d. art. ospătắrii; pl. ospătắri
osp─ât├í vb., ind. prez. 1 sg. osp─ât├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. osp─âte├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. osp─ât├ęze
ospătáre s. f., g.-d. art. ospătării; pl. ospătări
OSPĂTÁ vb. a cinsti, a servi, a trata, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu mâncare și băutură.)
OSPĂTÁ vb. v. benchetui, chefui, mânca, petrece, prăznui.
OSPĂTÁRE s. cinstire, servire, servit, tratare. (~ cuiva cu mâncare și băutură.)
OSPĂTÁRE s. v. mâncare.
A OSP─éT├ü ~├ęz 1. tranz. (persoane) 1) A trata cu m├óncare ╚Öi b─âutur─â (din bel╚Öug). 2) A face s─â bea sau s─â m─ân├ónce, oferind (din bel╚Öug); a servi; a trata. ~ cu cire╚Öe. 2. intranz. pop. v. A SE OSP─éTA. /<lat. hospitare
A SE OSP─éT├ü m─â ~├ęz intranz. 1) A sta la mas─â; a m├ónca. 2) A consuma timpul b├ónd ╚Öi m├ónc├ónd. /<lat. hospitare
osp─ât├á v. 1. a primi ├«n cas─â ca oaspete: osp─âta╚Ťi pe cei str─âini; 2. a da s─â m─ân├ónce: lÔÇÖa osp─âtat bine; 3. a m├ónca: osp─âta cu l─âcomie ISP. [Lat. HOSPITARI].
osp─âtare f. g─âzduire: mul╚Ťumind de buna osp─âtare CAR.
osp─ât├ęz ╚Öi (Mold. sud) -et├ęz, a -├í v. tr. (lat. h├│spitor, -├íri, primesc ospitalitate, ╚Öi *-├íre, sp. pg. hospedar, a primi ├«n gazd─â). Primesc ├«n cas─â ca s─â doarm─â (Rar). Da┼ş m├«ncare bun─â, da┼ş pr├«nz: bo─şeru ├«─ş osp─ât─â pe bie╚Ťi─ş drume╚Ť─ş. V. intr. M─ân├«nc bine: drume╚Ťi─ş, dup─â ce osp─âtar─â, plecar─â. ÔÇô Vech─ş ╚Öi usp-.
ospăta vb. v. BENCHETUI. CHEFUI. MÎNCA. PETRECE. PRĂZNUI.
OSPĂTA vb. a cinsti, a servi, a trata, (pop.) a omeni, a tratarisi. (L-a ~ cu mîncare și băutură.)
OSPĂTARE s. cinstire, servire, servit, tratare. (~ cuiva cu mîncare și băutură.)

Osp─âtare dex online | sinonim

Osp─âtare definitie

Intrare: osp─âta
osp─âta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: osp─âtare
osp─âtare substantiv feminin