ORZIȘÓR s. n. 1. (Pop.) Diminutiv al lui orz; orzuleț. 2. Pastă făinoasă în forma și de mărimea unui bob de orz, care se fierbe în supă. – Orz + suf. -ișor.

ORZIȘÓR s. n. 1. (Pop.) Diminutiv al lui orz; orzuleț. 2. Pastă făinoasă în forma și de mărimea unui bob de orz, care se fierbe în supă. – Orz + suf. -ișor.

ORZIȘÓR s. n. 1. (Popular) Diminutiv al lui orz. Foicică de mohor, Bate murgul din picior... Să-i dau fin și orzișor. TEODORESCU, P. P. 280. 2. (Cu sens colectiv) Pastă făinoasă în forma și de mărimea unui bob de orz, care se pune în supă.

orzișór (pop.) s. n.

orzișór s. n.

ORZIȘÓR s. (BOT.) orzuleț.

ORZIȘÓR s. v. arpacaș.

ORZIȘÓR n. (diminutiv de la orz) Preparat alimentar făinos de dimensiunile și de forma bobului de orz. /orz + suf. ~ișor

orzișór n. (d. orz). Pastă de făină tăĭată în formă de boabe de orz și întrebuințată în supă ca și macaroanele.

orzișor s. v. ARPACAȘ.

ORZIȘOR s. (BOT.) orzuleț.