Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru orta

ORT├ü, ortale, s. f. (├Änv.) 1. Unitate militar─â corespunz─âtoare unui regiment; (├«n armata turceasc─â) regiment de ieniceri. 2. Trup─â, ceat─â, band─â; grupare. ÔÇô Din tc. orta.
ORT├ü, ortale, s. f. (├Änv.) 1. Unitate militar─â corespunz─âtoare unui regiment; (├«n armata turceasc─â) regiment de ieniceri. 2. Trup─â, ceat─â, band─â; grupare. ÔÇô Din tc. orta.
ORT├ü, ortale, s. f. (├Änvechit) 1. Unitate militar─â corespunz─âtoare unui regiment; (├«n armata turceasc─â) regiment de ieniceri. C─âpit─ânia de or ta cuno╚Ötea pe fran╚Ťuz ca pe-un de aproape prietin ├«mp─âr─âtesc. SADOVEANU, Z. C. 277. Spune lui lordache s─â ia dou─â ortale de aman╚Ťi ale╚Öi ╚Öi s─â se duc─â la Gole╚Öti. FILIMON, C. 289. 2. Ceat─â, trup─â. Se ├«ncheia cortegiul prin ortaua ciohodarilor. FILIMON, C. 313. Ceat─â de haiduci. Pe V├«lcan el p─âr─âsea ╚śi-n orta c─â se b─âga. TEODORESCU, P. P. 554.
ortá (înv.) s. f., art. ortáua, g.-d. art. ortálei; pl. ortále, art. ortálele
ortá s. f., art. ortáua, g.-d. art. ortálei; pl. ortále
ORT├ü s. v. breasl─â, corpora╚Ťie, tagm─â.
ort├í (ort├íle), s. f. ÔÇô 1.Regiment, grupare militar─â. ÔÇô 2. Grup, adunare, clas─â. Tc. orta ÔÇ×centruÔÇŁ (╚śeineanu, II, 278; Lokotsch 1597), cf. ngr. ¤î¤ü¤ä߿¤é, sb., alb. orta. ÔÇô Der. ortac, s. m. (tovar─â╚Ö, camarad), din tc. ortak (Roesler 600; Lokotsch 1598; Ronzevalle 38), cf. mr. urtac, alb., bg. ortak; ort─âci, vb. refl. (a se ├«ntov─âr─â╚Öi, a se ├«mprieteni); ort─âcie, s. f. (asociere, tov─âr─â╚Öie, prietenie), ├«n Banat ╚Öi Trans.
ortà f. 1. (arhaic) regiment de ieniceri: ortale dese de cruntă ienicerime Al.; 2. ceată de ostași pământeni: două ortale de slujitori; 3. ceată, clasă (mai mult ironic): ortaua boierească. [Turc. ORTA].
ort├í f. (turc. orta). Vech─ş. Regiment de ─şenicer─ş. Ceat─â de osta╚Ö─ş p─âm├«nten─ş supt Fanario╚Ť─ş. Az─ş. Iron. Ceat─â, clas─â, tagm─â. V. c─ârd─â╚Öie.
orta s. v. BREASLĂ. CORPORAȚIE. TAGMĂ.
OR╚ÜA, b., mold. (Isp I1); Or╚Ťe╚Öti s., scris ╚Öi Orte╚Öti (16 A I 245). V. ÔÇ×trei perechi-or╚ŤeleÔÇŁ (citat din ÔÇ×Iorga SN 194ÔÇŁ f─âr─â explica╚Ťie, ├«n DLR mss).

Orta dex online | sinonim

Orta definitie

Intrare: orta
orta substantiv feminin
Intrare: Or╚Ťa
Or╚Ťa