ORPIMÉNT s. n. Pigment natural de arsen, de culoare galbenă-strălucitoare, folosit ca vopsea în pictură. – Din fr. orpiment.

ORPIMÉNT s. n. Pigment natural de arsen, de culoare galben-strălucitor, folosit ca vopsea în pictură. – Din fr. orpiment.

ORPIMÉNT s. m. Trisulfură de arsen, de culoare galbenă, care se găsește în stare naturală; preparată pe cale chimică, este folosită ca vopsea în pictură.

orpimént s. n.

orpimént s. n.

ORPIMÉNT s.m. Sulfură naturală de arsen, de culoare galbenă, folosită în pictură; auripigment. [< fr. orpiment].

ORPIMÉNT s. n. sulfură naturală de arsen, galbenă, folosită în pictură; auripigment. (< fr. orpiment)

*auripigmént n., pl. e (lat. auripigmentum, pigment de aur). Min. Sulfură de arsenic (As2 S3), cristalizată în lamele auriĭ, întrebuințată în pictură. – Barb. orpiment (fr. orpiment).

*orpimént, V. auripigment.