Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru ornamenta

ORNAMENT├ü, ornamentez, vb. I. Tranz. A ├«mpodobi, a ├«nfrumuse╚Ťa cu ornamente; a decora cu un motiv. ÔÇô Din fr. ornementer.
ORNAMENT├ü, ornamentez, vb. I. Tranz. A ├«mpodobi, a ├«nfrumuse╚Ťa cu ornamente; a decora cu un motiv. ÔÇô Din fr. ornementer.
ORNAMENTÁ, ornamentez, vb. I. Tranz. A împodobi cu ornamente, a orna, a decora ceva cu un motiv.
ornamentá (a ~) vb., ind. prez. 3 ornamenteáză
ornament├í vb., ind. prez. 1 sg. ornament├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ornamente├íz─â
ORNAMENTÁ vb. 1. v. împodobi. 2. v. garnisi.
ORNAMENT├ü vb. I. tr. A ├«nfrumuse╚Ťa, a ├«mpodobi cu ornamente. [< fr. ornementer].
ORNAMENT├ü vb. tr. a ├«nfrumuse╚Ťa cu ornamente, a decora (1). (< fr. ornementer)
A ORNAMENT├ü ~├ęz tranz. A ├«mpodobi cu ornamente; a ├«nzestra cu elemente decorative; a decora. /<fr. ornementer
ornament├á v. a ├«mbog─â╚Ťi cu ornamente.
*ornament├ęz v. tr. (fr. ornementer). Ornez, pun ornamente.
ORNAMENTA vb. 1. a decora, a g─âti, a ├«mpodobi, a ├«nfrumuse╚Ťa, a orna, a pavoaza. (A ~ fa╚Ťada unei cl─âdiri.) 2. a garnisi, a ├«mpodobi, a orna. (A ~ o rochie cu...)

Ornamenta dex online | sinonim

Ornamenta definitie

Intrare: ornamenta
ornamenta verb grupa I conjugarea a II-a