ORGÁNIC, -Ă, organici, -e, adj. 1. Care ține de structura, de esența unui organism sau a unui organ; care se referă la organism. Viață organică. Boală organică. ◊ Fig. Moții își iubesc munții cu o dragoste organică. BOGZA, Ț. 21. 2. (Despre substanțe) Care este alcătuit din carbon, hidrogen, uneori și alte elemente (oxigen, azot, sulf, halogeni). ◊ Chimie organică = ramură a chimiei care studiază hidrocarburile și derivații acestora.