oreav definitie

6 definiții pentru oreav

OREÁV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.
OREÁV, oreave, s. n. (Reg.) Vale prin care curge apă numai când plouă. – Et. nec.
OREÁV, oreave, s. n. (Regional) Vale prin care curge apă numai cînd plouă.
oreáv (reg.) s. n., pl. oreáve
oreáv s. n., pl. oreáve
oreáv n., pl. eve. Munt. est. Rîu care curge numaĭ cînd ploŭă. – În vest vălcel și vîlcel.

oreav dex

Intrare: oreav
oreav substantiv neutru