Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 924537:

ORBÉTE 2, orbeți, s. m. Mamifer din familia rozătoarelor, asemănător cu cîrtița, care trăiește sub pămînt și se hrănește cu rădăcini (Spalax hungaricus); țîncul-pămîntului.

Orbeți dex online | sinonim

Orbeți definitie